STADIONUL „GLORIA” – BUZĂU
Stadionul din Crâng apare pentru prima dată în înscrisuri oficiale în anul 1904. În acel an Buzăul a organizat Concursul General (Campionatul Naţional) de Oină, competiţie la care au participat şcolile generale din Bucureşti, Buzău, Brăila, Iaşi şi Galaţi. Din documente reiese că întrecerea a avut loc „pe o poieniţă de la marginea Crângului”, mai exact pe locul actualului stadion.
„Poieniţa” a fost folosită în continuare pentru întreceri sportive şi serbări câmpeneşti, până într-o noapte de vară a anului 1923, când nişte elevi practicanţi ai sportului rege au tăiat stejarii din poieniţă pentru a face loc unui teren de fotbal de dimensiuni regulamentare. În aceea perioadă, primarul oraşului nu a fost de acord cu o defrişare oficială. De-a lungul vremii, prin iniţiativa mai multor iubitori de fotbal, stadionul a fost împrejumuit, însă lemnul, cel mai accesibil material la aceea vreme se degrada rapid, ba chiar în timpul celui de-al doilea Război Mondial se furau ţambre din gard pentru a fi puse pe foc.
În 1943, Comandantul Stănculescu, mare iubitor al sportului a reuşit construirea unei tribune din lemn masiv, sub care era vestiarele. S-a reuşit tuşarea şi împrejmuirea suprafeţei de joc, totul foarte rapid în doar 35 de zile. După finalizarea lucrărilor, tribuna putea adăposti în cele mai bune condiţii 1.500 de spectatori. Inaugurarea stadionului a avut loc într-un cadru festiv, ocazie propice pentru un joc amical între selecţionata Buzăului (Avântul ICAR şi Vulturii Buzău) şi FC Craiova.
Datorită eforturilor făcute de Comandatul de Aviaţie Stănescu, lovitura de start a fost dată din avion, conform obiceiului. Prima gazonare a suprafeţei de joc a avut loc în sezonul 1952-1953, după care a urmat şi modernizarea stadionului. S-a construit pista de atletism, care avea 6 culoare de alergare, vestiarele şi cabine de duşuri. 24 august 1962 a fost ziua în care tribuna din lemn masiv a fost mistuită de flăcări. Motivele incendiului nu se cunosc nici în ziua de astăzi. Spre sfârşitul anilor `60, cu ocazia unei vizite la Buzău a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, fostul secretar judeţean de atunci, Tudor Postelnicu a dispus să fie construite tribune de metal pentru că Ceauşescu, care urma să aterizeze cu elicopterul pe stadionul din Crâng să fie întâmpinat de foartă multă lume. Astfel, fiecare întreprindere a primit sarcina să construiască câte o tribună de metal. Lucru foarte bun la aceea vreme, stadionul rămând cu o tribune metalice care puteau găzdui aproximativ 5000 de spectatori. La începutul anilor `70, a fost demarată construcţia tribunelor actuale, din ciment. Prima dată au fost ridicate peluzele, şi tribuna dinspre oraş, actuala tribună a II-a.
Între 1979 şi 1980 au fost unită tribuna cu peluzele, iar după 1980, odată cu instalarea lui Vasile Carolică în funcţia de prim secretar al judeţului s-a ridicat tribuna I, cea dinspre Crâng.
Lucrările au fost finalizate abia în 1984, când s-a construit şi acoperişul tribunei I, şi au fost amenajate spaţiile de cazare pentru fotbalişti, cantina, dar şi sălile de sport destinate sportivilor de la C.S.M. Buzău. Din 1989, la etajul I al arenei se află sediul Gloriei Buzău, iar la parter cel al Clubului Sportiv Municipal. Timp de aproape 15 ani nu s-a mai adus nici o îmbunătăţire stadionului municipal, ba mai mult arena a început să se degradeze.
Promovarea în Liga I a reprezentat motivul primelor investiţii în stadion după Revoluţie. Cu sprijinul autorităţilor locale, „Municipalul” buzoian a fost renovat. Au fost montate 14.000 de scaune, s-au modernizate vestiarele, a fost construită sauna şi sala de forţă. Un an mai târziu, tot cu sprijinul municipalităţii a fost inaugurat stadionul „Cornel Negoescu”, fostul „Metalu”. Actualmente, a doua arenă a buzoienilor dispune de 4.000 de locuri în tribune metalice, tabelă electronică şi o suprafaţă de joc sintetică, care permite desfăşurarea jocurilor indiferent de condiţiile meteorologice. În ultimul an de Liga I, a fost montată instalaţia de nocturnă, punând Buzăul pe lista selectă a oraşelor din România, care pot organiza meciuri la lumina reflectoarelor. Totodată, de-a lungul anilor, stadionul din Buzău a organizat gale de box, meciuri internaţionale de rugby şi fotbal, demonstraţii ale forţelor militare şi concerte.
