RETROGRADARE RUŞINOASĂ
Anul competiţional 1979-1980 reprezintă cea mai slabă evoluţie a Gloriei Buzău la nivelul primei divizii. Deşi au reuşit câteva rezultate surprinzătoare în faţa unor adversari de calibru, buzoienii au retrogradat în divizia B, de pe ultimul loc al primului eşalon cu doar 15. Printre echipele pe care Gloria a reuşit să le învingă în 1980 au fost FC Argeş, campiona en- titre la aceea vreme, FC Olt Scorniceşti, Politehnica Timişoara, Steaua Bucureşti şi Chimia Râmnicu Vâlcea. Din păcate, buzoienii au tratat cu superficialitate jocurile în compania adversarilor slabi, nereuşind să se impună în faţa unor echipe precum: Olimpia Satu Mare, ASA Târgu Mureş, Jiul Petroşani, CS Târgovişte şi Galaţi.
Totul pentru fotbal
“Fotbalistu` e ca artistu`” e o vorbă în lumea mingicarilor. Pentru jucătorii Gloriei 1978 a fost transpunerea pe peliculă a vieţii lor cotidiene. “Totul pentru fotbal” este un film în regia lui Andrei Blaier, pe baza scenariului scris de Mircea Radu Iacoban care se desfăşoară într-un mic orăşel de provincie, unde totul merge strună, în afara activităţilor sportive. Toţi locuitorii trăiesc o mare dramă, pentru că echipa oraşului este în pragul retrogradării. Câţiva suporteri fanatici sunt gata să facă „orice pentru fotbal”, chiar dacă asta înseamnă nişte manevre nu tocmai oneste. Însă cei mai mulţi cetăţeni nu sunt de acord cu această atitudine lipsită de fair-play, ceea ce dă naştere unui „meci” tensionant, disputat însă în afara terenului. Acesta este sinopsisul unei producţii magnifice despre modalităţile în care se câştiga un meci înainte de `89. Filmul lui Blaier reuneşte nume mari ale cinematografiei româneşti precum regretatul Gheorghe Dinică (arbitru), Nicu Constantin (crainic), Emil Hossu (fotbalistul Dobre), dar şi alţi mari artişti. Dintre fotbaliştii prezenţi în producţia lui Blaier se remarcă două nume grele ale fotbalului românesc: Rică Răducanu, portarul de legendă al Rapidului şi Stan Constantin, unul din cei mai buni atacanţi ai grupării buzoiene.
CLASAMENTUL EDIŢIEI 1979 – 1980
1. Universitatea Craiova 34 17 10 7 66 – 31 44
2. Steaua Bucureşti 34 17 10 7 74 – 44 44
3. FC Argeş Piteşti 34 16 7 11 51 – 38 39
4. FC Baia-Mare 34 18 3 13 57 – 51 39
5. Dinamo Bucureşti 34 14 9 11 50 – 37 37
6. Sportul Studenţesc Bucureşti 34 16 5 13 44 – 34 37
7. SC Bacău 34 12 11 11 40- 47 35
8. Politehnica Iaşi 34 16 2 16 47 – 45 34
9. Chimia Râmnicu-Vâlcea 34 14 6 14 42 – 49 34
10. Politehnica Timişoara 34 15 3 16 47 – 50 33
11. Jiul Petroşani 34 12 9 13 26 – 39 33
12. Universitatea Cluj 34 14 4 16 44 – 43 32
13. FC Olt Scorniceşti 34 14 4 16 46 – 55 32
14. FCM Galaţi 34 12 8 14 50 – 61 32
15. ASA Târgu-Mureş 34 13 5 16 45 – 46 31
16. CS Târgovişte 34 12 7 15 48 – 53 31
17. Olimpia Satu-Mare 34 11 8 15 35 – 50 30
18. Gloria Buzău 34 4 7 23 22 – 61 15
Participarea în Cupa României 1979-1980
Divizia A
16 zecimi: Gloria Buzău – Steaua Buc. (Brăila): 0-1 (0-0)
“Buldozerul”
Stan Constantin, poate cel mai important vârf din istoria fotbalului buzoian, a ajuns la Gloria Buzău în 1972, după ce fusese legitimat la una din cele mai mari echipe ale vremii, Petrolul Ploieşti. În cei şase ani cât a stat la Buzău, Stan s-a confundat cu clubul din Crâng. A reuşit cele mai mari performanţe la Gloria şi a marcat peste 200 de goluri în tricolul “glorioşilor”. “Stane, Stane, vrem un gol” strigarea favorită a tribunelor îl făcea pe Stan să înscrie. Determinarea dată de răgetul comun al miilor de suporteri au făcut ca Stan să ajungă în topul golgheterilor, atât pe prima scenă fotbalistică, cât şi în eşalonul secund.
Printre cele mai importante reuşite se numără şi dubla semnată în meciul istoric cu Steaua Bucureşti (4 la 1 pentru Gloria) din primul an de Divizia A. Datorită faptului că la sfârşitul turului “Buldozerul” se afla pe primul loc în topul marcatorilor primei divizii, cu 11 reuşite, Stan fost convocat în lotul naţional. În toamna anului 1979, timona reprezentativei naţionale a fost preluată de Ştefan Kovacs, Constantin Cernăianu şi Gheorghe Constantin, tehnicieni sub comanda cărora Stan şi-a făcut debutul în “naţionala mare”.
Primul său joc a fost înfrângerea “amicală” cu Grecia (2 la 1), meci ce a avut loc în capitala elenă, pe stadionul “Panatinaikos”, partidă la care au asistat 6.000 de spectatori. Atunci, Stan l-a înlocuit în minutul 65 pe Florin Grigorie, jucătorul formaţiei C.S. Târgovişte, şi pentru 25 de minute a făcut atacul României, alături de Rodion Cămătaru. Cel de-al doilea joc, şi ultimul l-a constituit amicalul dintre Israel şi România, meci ce a avut loc la Tel-Aviv (19.12.1978), pe stadionul “Bloomfield”, între 15.000 de microbişti. Confruntarea s-a terminat la egalitate: 1 la 1. Israelienii deschiseseră scorul în minutul 54, prin Malmilian, dar reuşita lui Stan a restabilit egalitatea şi a decis rezultatul final. Cel mai important nouar din istoria grupării buzoiene a strâns trei prezenţe şi în naţionala olimpică a României. Mai precis, Stan a evoluat pentru “tricolori” în confruntările cu Cehoslovacia (1 la 0, la Piteşti pe 4 aprilie 1979) şi Ungaria (2 la 0, la Piteşti, pe 18 aprilie 1979 şi 3 la 0, la Miskolc pe 30 mai 1979).
Printre colegii de “naţională” ai vârfului născut în Prahova s-au numărat Andrei Speriatu, Bărbulescu, Balaci, Ştefănescu, Cămătaru, Sameş, Boloni, Iordănescu, Augustin, Cămătaru, Răducanu şi Radu II. Ultimele meciuri ale sale în tricoul echipei naţionale au fost în turneul amical întreprins în Croaţia, unde Stan a mai înscris de trei ori în poarta echipelor Hajduk Split şi Sochaux.
Totdată, Stan a fost singurul fotbalist care a intrat în Top 10 cei mai buni sportivi ai judeţului Buzău. Se întâmpla în 1975, şi Stan se clasa al şaptelea, cu 90 de puncte, după Cristinel Romanescu (tenis de masă, CSM Gloria, 150 de puncte), Romului Bucuroiu (Liceul B.P. Hasdeu, gimnastică, 140 de puncte), Emanoil Radu (CSM Gloria, lupte libere, 130 de puncte), Cornelia Radu (Şcoala sportivă, atletism, 120 de puncte), Vasile Stănescu (CSM Gloria, lupte libere, 110 puncte) şi Valentin Constantinescu (Chimia, modelism, 100 de puncte). “La ora actuală, Stan mi se pare singurul vârf din fotbalul românesc în stare să se ducă spre poarta adversă cu mingea şi doi-trei adversari în spate. E viguros, loveşte balonul la fel de bine cu ambele picioare şi are o dententă de invidiat” – susţinea la vremea respectivă Ion Ionescu, antrenorul buzoienilor, care a promovat Gloria pentru a doua oară în Divizia A (1978/1979).
“Dobrin m-a avertizat că nu am cum să ies golgheter. Nu l-am crezut. Pe vremea aceea golgheterii se stabileau în funcţie de anumite interese” – a spus după finalul campionatului Stan Constantin, Gloria Buzău 1972-1980.
Rezultate slabe în deplasare
Afectaţi de retrogradarea în eşalonul secund, buzoienii nu reuşesc să îşi revină şi încheie stagiunea 1980 – 1981 pe locul VII. În întâlnirile disputate pe teren propriu, Gloria a câştigat 14 meciuri, două le-a încheiat indecis şi a pierdut unul singur. În deplasare, linia de clasament a “glorioşilor” arată o singură victorie şi două rezultate de egalitate.
CLASAMENTUL EDIŢIEI 1980 – 1981
1. FC Constanţa 34 22 6 6 69-23 50
2. Gloria Bistriţa 34 18 7 9 64-41 43
3. Unirea Dinamo Focşani 34 16 5 13 59-46 37
4. CS Botoşani 34 16 4 14 52-44 36
5. Viitorul Gheorgheni 34 16 4 14 39-47 36
6. CSM Suceava 34 16 3 15 54-35 35
7. Gloria Buzău 34 15 4 15 46-42 34
8. FCM Progresul Brăila 34 14 6 14 42-45 34
9. Ceahlăul Piatra-Neamţ 34 14 6 14 41-48 34
10. Delta Tulcea 34 16 1 17 58-52 33
11. CSU Galaţi 34 15 3 16 62-59 33
12. Oltul Sfântu-Gheorghe 34 14 5 15 48-47 33
13. IMU Medgidia 34 14 5 15 41-49 33
14. Viitorul Mecanica Vaslui 34 14 5 15 41-58 33
15. CSM Borzeşti 34 14 4 16 57-55 32
16. Minerul Gura-Humorului 34 9 9 16 31-53 27
17. Cimentul Medgidia 34 12 3 19 40-67 27
18. Chimia Brăila 34 7 8 19 37-70 22
Participarea în Cupa României 1980-1981
Divizia B
Cupa României: eliminată înainte de 16-zecimi
Lotul Gloriei Buzău în stagiunea 1980 – 1981: Tănase, Bândar, Dumitrescu, Roşca, Simion, Stanciu, Necula, Răchiţeanu, Dobre, Toma, Duloiu, Ghizdeanu, Toma III, Negoescu, Marin, Radu Gheorghe, Ţone, Sandu Ionescu, Stan, Dumitrache, Mogoş, Ioniţă, Mircea, Ion Constantin, Mureşan şi Caloianu.
Antrenori: Costică Moldoveanu (primele etape), Adalbert Marosi (restul campionatului).
La doar două puncte de promovare
Al doilea sezon în Divizia “B”, după retrogradarea din prima ligă, îi mai trezeşte pe jucătorii buzoieni care ocupau la finele stagiunii 1981-1982 locul V, la doar două puncte de locul II.
În 1981 şi-au făcut apariţia în tricoul echipei din Crâng următorii jucători: Liviu Andriesei, Gabriel Zahiu, Ion Balaur, Ilie Năstase şi Mircea Banciu. Un aport pentru clasarea Gloriei pe locul V l-au avut fără îndoială şi Ştefan Constantin, nimeni altul decât fostul fundaş al echipei Dinamo Bucureşti, ajutat din postura de secund, de fostul portar al aceleaşi formaţii, Uţu.
CLASAMENTUL EDIŢIEI 1981 – 1982
1. Politehnica Iaşi 34 21 6 7 79-37 48
2. Gloria Bistriţa 34 17 8 9 60-25 42
3. Unirea Dinamo Focşani 34 19 4 11 48-30 42
4. CSM Suceava 34 18 5 11 68-36 41
5. Gloria Buzău 34 17 6 11 45-22 40
6. CS Botoşani 34 15 5 14 64-44 35
7. FCM Galaţi 34 13 9 12 50-34 35
8. IMU Medgidia 34 14 6 14 35-48 34
9. FCM Brăila 34 12 9 13 41-38 33
10. Ceahlăul Piatra-Neamţ 34 13 7 14 44-44 33
11. CSM Sfântu-Gheorghe 34 13 7 14 50-51 33
12. Viitorul Gheorgheni 34 13 7 14 40-44 33
13. Delta Tulcea 34 14 5 15 40-50 33
14. Viitorul Vaslui 34 15 3 16 39-50 33
15. CSU Galaţi 34 13 5 16 47-63 31
16. Constructorul Iaşi 34 11 6 17 39-64 28
17. Victoria Tecuci 34 10 4 20 21-60 24
18. Relonul Săvineşti 34 2 10 22 22-92 14
Participarea în Cupa României 1981-1982
Divizia B
16 zecimi: Gloria Buzău – UTA Arad (Buzău): 2-1 (0-1)
Optimi: Gloria Buzău – Rapid Buc. (Brăila): 0-1
“Fără frică, cu noroc… Lazăr apără tot”
În perioada în care marile nume ale fotbalului românesc păşeau sfios pe stadionul din Crâng, poarta grupării buzoiene era “închisă” de Vasile Lazăr. Unul din cei mai cunoscuţi portari buzoieni, şi mai apoi antrenori “a slujit” Gloria mai bine de două decenii. “Fotbalul l-am început pe maidan, acolo unde se şcolesc mai toţi care apoi practică sportul rege de performanţă. Un prieten cu care mai băteam băşica m-a dus la Sportul şi de acolo în curtea piticilor de la Dinamo”, povesteşte cel care până nu demult avea în grijă pregătirea portarilor buzoieni.
Debutul în Divizia “A” şi l-a făcut la doar 17 ani, la un meci încheiat la egalitate, 1 la 1, împotriva echipei Rapid Bucureşti, care îl avea în poartă pe Rică Răducanu. În 1982 a ajuns în curtea grupării din Crâng, iar de atunci cu greu s-a mai despărţit de Buzău, mai ales că s-a şi căsătorit aici. După ce a încheiat socotelile cu cariera de jucător, Lazăr s-a apucat de antrenorat, iar în 1995 a obţinut licenţa “A” de antrenor. În 2010 a părăsit Gloria Buzău pentru postul de antrenor responsabil cu pregătirea portarilor la divizionara C, FC Voluntari, acolo unde lucrează alături de alt buzoian, Romică Bunică.
Vasile Lazăr s-a născut pe 11 august 1958 în comuna Dorobanţu, din judeţul Călăraşi şi a fost printre partizanii cele mai mari performanţe a echipei buzoiene: locul V în 1985 şi participarea în Cupa Balcanică.
Niciun pas greşit în Crâng
Sezonul 1982-1983 aduce pentru buzoieni un obiectiv îndrăzneţ şi anume: ocuparea unui loc pe podium. Stadionul “Municipal” devine o adevărată fortăreaţă, buzoienii câştigând toate cele 17 partide disputate pe teren propriu.
Rezultatele stagiunii s-au datorat în mare parte autorităţilor locale care au sprijinit echipa de fotbal din toate punctele de vedere, dar şi preşedintelui clubului buzoian, un mare iubitor al sportului rege, Vasile Carolică. Gloria încheie anul competiţional pe locul 2, cu 42 de puncte, dar din cauza sistemului de desfăşurare din aceea perioadă, buzoienii râmân în Liga a II-a.
Rândul de sus: Marian, Cristea, Andriesei, Roşca, Mureşanu, Ţugulan, Banciu.
Rândul de la mijloc: Uţu (antrenor secund), Marin, Dumitrache, Bândar, Tănase, Mircea, Balaur, Ştefan (antrenor principal).
Rândul de jos: Năstase, Andronescu, Sandu Ionescu, Honciu, Stanciu, Ghizdeanu.
Lipsesc din fotografie: Negoescu, Toma şi Zahiu.
CLASAMENTUL EDIŢIEI 1982-1983
1. Dunărea CSU Galaţi 34 21 6 7 72-30 48
2. Gloria Buzău 34 19 4 11 62-38 42
3. Oţelul Galaţi 34 16 6 12 61-38 38
4. CSM Suceava 34 16 6 12 38-36 38
5. Gloria Bistriţa 34 17 1 16 55-38 35
6. FCM Progresul Brăila 34 17 1 16 62-54 35
7. Ceahlăul Piatra-Neamţ 34 16 3 15 49-43 35
8. CS Botoşani 34 16 3 15 44-40 35
9. Prahova Ploieşti 34 14 6 14 46-42 34
10. Unirea Dinamo Focşani 34 15 4 15 39-47 34
11. CSM Borzeşti 34 14 5 15 38-43 33
12. CSM Sfântu-Gheorghe 34 13 6 15 38-41 32
13. Dunărea Călăraşi 34 14 4 16 43-53 32
14. Delta Tulcea 34 14 3 17 35-58 31
15. Minerul Gura-Humorului* 34 15 2 17 45-63 30
16. IMU Medgidia 34 11 5 18 42-57 27
17. Viitorul Mecanica Vaslui 34 10 6 18 32-53 26
18. Viitorul Gheorgheni 34 10 5 19 33-60 25
*Echipa Minerul Gura-Humorului a fost penalizată cu două puncte.
Participarea în Cupa României 1982-1983
Divizia B
Cupa României: eliminată înainte de 16-zecimi
Când fotbalul face diferenţa dintre viaţă şi moarte
Totuşi, anul 1983 avea să fie marcat prin prisma altui eveniment fotbalistic internaţional. Pentru prima dată în istorie, o brigadă românească avea să arbitreze finala a cele mai importante competiţii intre-cluburi, şi anume actul final al Cupei Campionilor Europeni, meci găzduit de stadionul „Olimpic” din Atena. Pe 25 mai 1983, Hamburg, învingea Juventus, cu 1 la 0, graţie golului marcat de Felix Magath într-o partidă arbitrată la centru de Nicolae Rainea, secondat la cele două tuşe de Ioan Igna şi de buzoianul Cristian Teodorescu.
Cristian Teodorescu cel mai bun arbitru buzoian, în fotografie, la mijlocul anilor `70 – FOTO
Juventus Torino – Hamburger SV: 0-1 (0-1) – FOTO
FINALA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI 1982 – 1983
A marcat: min.9 Felix Magath
25 mai 1983
Stadion: “Olimpiako” – Atena
Spectatori: 73.500
Juventus: Dino Zoff (c); Claudio Gentile, Sergio Brio, Gaetano Scirea, Antonio Cabrini, Massimo Bonini, Michel Platini, Marco Tardelli, Zbigniew Boniek, Roberto Bettega, Paolo Rossi (Domenico Marocchino 56). ANTRENOR: Giovanni Trapattoni.
Hamburger SV: Uli Stein; Manfred Kaltz, Ditmar Jakobs, Holger Hieronymus, Bernd Wehmayer, Jürgen Groh, Wolfgang Rolff, Lars Bastrup (Thomas von Heesen 56), Felix Magath, Jürgen Milewski, Horst Hrubesch (c). ANTRENOR: Ernst Happel.
Arbitri: Nicolae Rainea (centru), Ioan Igna şi Cristian Teodorescu (tuşieri). Toţi trei
din România.
Privitor la finala Cupei Campionilor Europeni din `83, Cristian Teodorescu a spus că delegarea brigăzii române a fost făcută la cererea lui Artemio Francchi, preşedintele UEFA în aceea perioadă datorită relaţiei apropiate dintre acesta şi Rainea. Cum finala a fost câştigată de Hamburg, se bănuie că mafia italiană l-a ucis, la 12 august 1983, pe Artemio Francchi pe Autostrada Soarelui din Italia. Motivul asasinatului ar fi fost delegarea românilor la finala de la Atena.
