cdana
Judecătorul Dănileţ de mână cu fiica sa, ipostază prezentată în articol drept relaţie imorală. Sursă foto: Blog Cristi Dănileţ

Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, că nu pot fi difuzate fotografii din viaţa privată a unei persoane, fără acordul său, chiar dacă aceasta este o figură publică şi este surprinsă într-un loc public.  Articol preluat de pe blog-ul judecătorului Cristi Dănileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În continuare, vă prezint conţinut integral al articolului.

Acum patru ani era publicat într-un ziar tipărit şi pe un site un articol de presă insidios care mă privea: erau prezentate mai multe fotografii ale mele (făcute de „paparazzi”) mergând pe stradă alături de o persoană de sex feminin, ea având chipul blurat, fotografii însoţite de un text ce sugera că aş fi avut o relaţie nepotrivită cu acea persoană.

Am dat în judecată societatea comercială care edita ziarul şi editorul coordonator al ziarului afirmând că: persoana care mă însoţea este una dintre fiicele mele (acest aspect fiind cunoscut de jurnalist la data publicării ziarului) şi că fotografiile au fost publicate fără acceptul meu (eu afirmând în mod expres jurnalistului că nu sunt de acord cu publicarea). Discuţia juridică a vizat dreptul presei de a publica fotografii cu o persoană publică aflată într-un loc public, care însă nu ţin de activitatea sa profesională, ci relevă aspecte de viaţă privată. Mi-am întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 10 para. 1 din CEDO: „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie (…)”, ale art. 30 alin. 6 din Constituţia României: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine” şi ale art. 74 lit.f din Codul Civil: „(…)pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză”.

Procesul s-a desfăşurat în perioada aprilie 2014-iunie 2016 la Tribunalul Bucureşti şi apoi la Curtea de Apel Bucureşti şi am avut câştig de cauză în ambele instanţe: prima instanţă a stabilit ca fiind ilegală publicarea şi difuzarea fotografiilor întrucât ţineau de viaţa de familie, iar a doua instanţă a fost de acord şi, în plus, a obligat pârâţii la plata unei sume de bani cu titlu de daune morale. .

Această hotărâre judecătorească, susţinută de dispoziţiile art. 74-76 Cod Civil (fotografiile din viaţă privată pot fi difuzate numai dacă se justifică un interes public, iar protecţia persoanelor politice este mai puţin strictă), de jurisprudenţa CEDO (`imaginea unei persone este un atribut al personalităţii sale, ţine de viaţa sa privată, şi presupune dreptul individului de a controla cum este folosită imaginea sa, inclusiv să refuze publicarea fotografiilor; este adevărat că libertatea de exprimare include dreptul de a publica fotografii, dar trebui protejate drepturile şi reputaţia persoanelor atât timp cât fotografiile pot conţine informaţii personale sau de familie`) şi de o largă jurisprudenţă internaţională (`dreptul la viaţa privată include dreptul la imagine şi dreptul la anonimat, la linişte; prezenţa într-un loc public nu implică un consimţământ implicit pentru înregistrarea de imagini şi utilizarea acestora; chiar şi prezenţa în stradă, într-o piaţă sau un loc public, nu autorizează realizarea oricărei fotografii şi nici, mai ales, utilizarea ei fără consimţământul subiectului reprezentat; interesul general pentru informaţie justifică şi publicarea de fotografii ale unor persoane angajate în viaţa publică, cum sunt oamenii politici, artiştii, unele categorii de oameni de afaceri, etc., sub rezerva dreptului lor la o protecţie contra denaturării sau alterării imaginii lor sau contra unor publicaţii care ar aduce atingere unor interese patrimoniale, edificate pe o imagine sau pe un nume`), este menită să consolideze o jurisprudenţă absolut necesară la noi, care se subsumează conceptului de privacy insuficient cunoscut şi aplicat în România: cât timp este vorba de viaţa sa particulară, cea intimă sau cea de familie omul are dreptul să fie lăsat în pace, să fie anonim, să fie ferit de ochii celorlalţi, doar el fiind cel care poate decide asupra modalităţilor de folosire a informaţiilor care îl privesc sau a imaginilor cu el, aceasta fiind valabil atât cât este într-un loc privat, cât şi atunci când se află într-un loc public (stradă, local etc).

După motivarea deciziei Curţii de Apel, o voi pune la dispoziţia publicului.

Suma de bani primită cu titlu de daune morale o voi folosi în proiectul EDUIURIS de educaţie juridică pentru adolescenţi, pe care îi voi învăţa inclusiv care sunt limitele libertăţii de exprimare şi cum trebuie respectată viaţa privată, intimă şi de familie a oricărei persoane.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentDicţionar de expresii juridice latine
Articolul următorComponenţa comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeţean Buzău 2016-2020
Autor al cărţii „Drum printre ani – Istoria echipei de fotbal Gloria Buzău 1971 – 2011” şi al cărţii "50 de personaje marcante în istoria fotbalului buzoian". În prezent redactor Buzăul Sportiv şi realizator TV Buzău. Realizator TV şi moderator al emisiunilor „Fotbal Total”, „TV Sport”, „Eurofotbal”, „Sport Maxim”, „Arena sportivă” şi „Zona neutră”. Prezentator al emisiunilor „În spatele uşilor de restaurant”, „Tainele pensiunii” şi "Bilet de vacanţă". Realizator al DVD-urilor „Războinicii la Ciuta”, „Meciuri de poveste” şi „Palatul Comunal, simbol al Buzăului”. Peste 200 de evenimente sportive comentate (din fotbal, handbal şi futsal).

Lasă un răspuns