Pe plan internațional cam știm cum stăm cu sporturile de echipă, la nivel de cluburi. Performanță ce mai facem la handbal feminin. La fotbal, pentru prima oară după mulți ani n-am prins grupele cupelor europene. Nu mai enumăr, oricum nu ăsta e scopul actualului material, cu starea sporturilor de echipă pe plan intern. Mai exact, distribuția echipelor pe teritoriul țării. Am luat în calcul cluburile de primă ligă din 12 sporturi: fotbal (feminin și masculin), handbal (feminin și masculin), baschet (feminin și masculin), volei (feminin și masculin), rugby, polo pe apă, hochei și futsal. Adică absolut toate, chiar dacă asta poate afecta un pic relevanța – unele sunt mai de interes decât altele. În total, am luat în calcul 130 de echipe. E posibil ca unele să se desființeze când citiți asta, eu am luat clasamentele la zi din primele ligi – inclusiv Tomis Constanța la volei care anunță că se retrage din competiții. De asemenea, am luat în calcul orașul din denumirea echipei, neținând cont de eventualele cazuri în care echipa joacă în altă localitate.

HARTA SPORTURILOR DE ECHIPĂ PE JUDEȚE: NUMĂRUL DE CLUBURI DE PRIMĂ LIGĂ

counties of romania on the map and flag of romania against white background, abstract vector art illustration

După numărul de cluburi de primă ligă, cel mai bine stă, evident, Bucureștiul, cu 27 de cluburi, între unul și patru cluburi la fiecare sport, doar futsalul nefiind reprezentat. Cele mai multe sunt la polo (4), apoi câte 3 la handbal masculin, rugby și volei feminin. Urmează județul Cluj cu 12 cluburi și o distribuție echilibrată: câte un club la fiecare sport, mai puțin volei masculin (unde sunt două), respectiv hochei (niciun club). Pe locul al treilea e Timișul (7 echipe), urmat de Galați și Dolj cu câte 6. Decent mai stau Maramureș, Harghita și Mureș (5), Iași și Prahova (4). 9 județe au câte trei cluburi, șase județe au câte două, iar 12 județe au un singur club! Cinci județe nu au nici măcar un club de primă ligă în sporturile de echipă, nici măcar în sporturile mai mici/ieftine. Este vorba de județele Buzău, Mehedinți, Olt, Suceava și Tulcea.

CITEŞTE ŞI:

„Fotbaliştii Gloriei ca-n Cireşarii. Jucătorii lui Vioară s-au deplasat cu maşinile proprii la Suceava”

„Handbalistele au zile grele. Fără bani de la Primăriei, HM Buzău mizează pe CJ”

„Fără bani în sport. Primăria Buzău nu mai virează bani”

SITUAȚIA ÎN FUNCȚIE DE NUMĂRUL DE LOCUITORI

graficlocuitori

Probabil mai relevant e să introducem în calcul și numărul de locuitori ai județului. Astfel rezultă graficul numărului de cluburi de prima ligă în sporturile de echipă raportat la 100.000 de locuitori. Media pe țară este de 0,65 cluburi / 100.000 de locuitori. 16 județe o depășesc, pe primul loc fiind Clujul acum, cu 1,74, urmat de Harghita și Covasna, avantajate de populația mai mică, dar și de sporturile „mai mici” în care activează. București (1,33), Galați (1,12), Maramureș (1,04), Timiș (1,02) și Caraș (1,01) sunt județele care mai trec de un club la 100.000 de locuitori. În afara celor cinci județe fără cluburi de primă ligă, puține opțiuni pentru locuitori mai sunt în Argeș și Bacău (0,16).

CITEŞTE ŞI:

„Gloria, lăsată-n beznă! Stadionul din Crâng a rămas fără curent!”

„Gloria, oficial în faliment. Vezi decizia tribunalului Buzău”

„Primăria şi Consiliului Judeţean nu au dat nici un ban către sport! HM Buzău, Gloria şi Stejarul sunt la limită”

CELE MAI „ZGÂRCITE” JUDEȚE

Am introdus în calcul și PIB-ul județelor. Poate e un pic mai greu de interpretat, s-ar putea să existe o formulă mai bună, dar mie îmi rezultă că județul Argeș e cel mai „zgârcit” – deși are un PIB decent are un singur club de primă ligă (la peste 7.000 de euro / cap de locuitor). Hunedoara, Giurgiu, Vâlcea și Bistrița trec și ele de 5.000 de euro / cap de locuitor pentru fiecare club de prima ligă. La polul opus, au multe cluburi, deci cheltuie mult, deși nu neapărat și produc mult, Cluj, București, Galați și Maramureș. Liniile reprezintă „porția” din PIB-ul județului echivalentă fiecărui club de primă ligă.

graficpib

Material preluat de pe Lipovan.ro, blog-ul realizatorului de emisiuni sportive de la Sport.ro

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentCalitatea garantată a serviciilor stomatologice. În două cuvinte: Dental Praxis
Articolul următorGaseste-ti costumul perfect
Autor al cărţii „Drum printre ani – Istoria echipei de fotbal Gloria Buzău 1971 – 2011” şi al cărţii "50 de personaje marcante în istoria fotbalului buzoian". În prezent redactor Buzăul Sportiv şi realizator TV Buzău. Realizator TV şi moderator al emisiunilor „Fotbal Total”, „TV Sport”, „Eurofotbal”, „Sport Maxim”, „Arena sportivă” şi „Zona neutră”. Prezentator al emisiunilor „În spatele uşilor de restaurant”, „Tainele pensiunii” şi "Bilet de vacanţă". Realizator al DVD-urilor „Războinicii la Ciuta”, „Meciuri de poveste” şi „Palatul Comunal, simbol al Buzăului”. Peste 200 de evenimente sportive comentate (din fotbal, handbal şi futsal).