Cronologic.
Pe 7 ianuarie, pe propriul cont de Facebook postez următorul status: “Băieţii ăştia de la GSP s-au apucat să facă advertoriale mai nou. Preţul pentru un reportaj ilustrat din cantonamentul unei echipe de fotbal? 1500-2000 de dolari + cazarea şi masa asigurată”.

Justificare.
Statusul a fost ca urmare a unei conversaţii cu reprezentanţii unei echipe de fotbal pe care i-am sfătuit,  pentru promovarea imaginii clubului, să invite în cantonament jurnaliştii de la GSP, publicaţie pe care datorită longevităţii şi a numelor care i-au semnat paginile, o consideram “cea mai bună” din presa sportivă.

În urma conversaţiei, conducerea clubului a hotărât că această variantă iese din calcul din cauza sumelor pe care jurnaliştii GSP le-ar fi pretins (1500-200 de euro, nu dolari, aşa cum menţionasem în status) pentru a realiza reportajul. Am discutat apoi cu liderul formaţiei care mi-a comunicat spusele antrenorului (trecut pe la multe echipe din Liga I, printre care şi Steaua):

“Am doi băieţi de la Gazeta Sporturilor pe care îi putem aduce în cantonament pentru a face o serie de reportaje. Trebuie să le dăm 1500 – 2000 de euro!”

Mare mi-a fost mirarea şi atunci l-am întrebat: “Glumeşti?”, moment în care căpitanul echipei a spus: “Mă jur pe copilul meu!”. Tot nu puteam să cred. Apoi jucător a continuat: “Ne-a spus că are doi băieţi, din care face ce vrea şi, dacă el vrea să scrie despre clubul său că e Real Madrid, aşa se întâmplă. Preşedintele şi ceilalţi din conducere nu au fost de acord să dăm banii ăştia”. Din câte îmi aduc aminte postare care a fost făcută în jur de 11 seara, a stârnit reacţii pro şi contra, şi a rămas acolo vreme de 3-4 ore până când am şters-o din cauza comentariilor care deviau de la subiect.

Cronologic. Continuarea.
Trec vreo două săptămâni, trei să zic… şi primesc la sediul Opinia Buzău (publicaţie de la care nu sunt remunerat domnilor avocaţi, astfel încât aceasta să fie “locul meu de muncă”) o notificare prin care sunt anunţat următoarele:

gsp-1Am încredere în „sursă”, graţie duratei şi evoluţiei relaţiei noastre, la fel cum am şi în reprezentanţii clubului. În notificare am fost acuzat că susţin discreditarea jurnaliştilor GSP, cărora le sunt „solicitate” articole şi că aceştia ar scrie la „comandă”. Vă invit să citiţi treaba asta, scrisă de Cristian Scurtariu, o mică parte din ceea ce este publicat online despre activitatea GSP. Nu are rost să mă disculp de postare, de poziţia de jurnalist pe care nu o folosesc când postez pe propriu cont de Facebook, dar care este interpretabilă şi nici de oricare alt aspect. Mai ales că, aşa cum mi s-a explicat şi în notificare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră „reţeaua de socializare Facebook, drept un spaţiu public”. Bla-bla-urile avocăţeşti au continuat cu:

gsp-2

Cu excepţia punctului patru, cel cu: „Profilul public are caracter public…”, restul sunt nişte vrăjeli avocăţeşti menite să mă sperie. Nu sunt angajat ca ziarist sau orice altă denumire ar avea treaba asta în nomenclator, Clubul  e o asociaţie pe al cărui statut sau ROI îl respecţi doar dacă aderi… în fine, sunt multe, la fel de multe ca alte cuvinte care le sunt adresate celor de la GSP pe facebook, mai penale decât ale mele… Culmea e să faci referire la Clubul Ziariştilor, când din redacţia ta cred că nici un sfert nu face parte din Asociaţia Prese Sportive… Unde consider că am greşit, vă explic în următoarele rânduri. Pâna atunci, vă prezint încheierea. Practic, asta vor oamenii ăştia de la un puşti de 25 de ani.

gsp-2

danielÎn aceeaşi zi a săptămânii, fix în acelaşi interval orar (pentru a avea aceeaşi „audienţă” pe care a avut-o şi postare în culpă) voi publica statusul cerut în notificarea asta. Nu pot să spun că în totalitate a fost un neadevăr, la fel cum nu pot spune că în integralitatea ei a fost un adevăr. Pot spune doar că deţin o înregistrare, pe care o voi prezenta organelor competente dacă acestea îmi vor cere dezvăluirea sursei, a unui fost jucător de Liga I care afirmă cele menţionate mai sus. Fac treaba asta doar în faţa acestora pentru că nu îmi doresc să am pe gând hărţuirea mediatică sau aducerea în instanţa a unui jucător cu câteva zeci de prezenţe în primul eşalon şi a unui antrenor cu o carieră destul de bogată. Dacă soarta ne va pune vreodată faţa-n faţa, acelaşi lucru este valabil şi pentru domnul Tolontan, doar sub auspiciul propriului cuvânt. Fac abstracţie de propria părere, de a unora din fotbal sau presa sportivă, precum şi de altele conexe în a da dreptate jucătorului şi-mi cer scuze doar pentru faptul că nu am avut decât o sursă din cele două credibile invocate în scrisoarea asta. După ce mi-am cerut scuze, închei cu o curiozitate. Colegii din presa bucureşteană acuză GSP de plagiat (pe conturile personale de Facebook), iar alţii spun despre unii din membrii colectivului redacţional că sunt „jeguri de oameni”, „ziarici”, „mincinoşi” şi că se află sub comanda impresarului Ana Maria Prodan. Ultima, atât pe Facebook, cât şi pe blogurile personale… Ei au dreptate?

Captură cristianscutariu.ro Adică Anamaria Prodan, că ea e impresarul, se folosește de Gazeta Sporturilor ca să discute noul contract al lui Popa. Doar că Gigi Becali își dă seama, o dă în fapt la TV și trage și un capac ziariciului cu pricina. Nu e nicio ofertă, dar așa procedează individa atunci când e în căutare de renegocieri, inventează oferte pentru a grăbi clubul să renegocieze. Ce jeg de om face așa ceva? Cum să minți câteva sute de mii de cititori, mai ales cu un subiect pe Steaua, pentru că te-a sunat duduia aia și ți-a comandat asta?
Captură şi text: cristianscutariu.ro
Adică Anamaria Prodan, că ea e impresarul, se folosește de Gazeta Sporturilor ca să discute noul contract al lui Popa. Doar că Gigi Becali își dă seama, o dă în fapt la TV și trage și un capac ziariciului cu pricina. Nu e nicio ofertă, dar așa procedează individa atunci când e în căutare de renegocieri, inventează oferte pentru a grăbi clubul să renegocieze.
Ce jeg de om face așa ceva? Cum să minți câteva sute de mii de cititori, mai ales cu un subiect pe Steaua, pentru că te-a sunat duduia aia și ți-a comandat asta?
DISTRIBUIȚI
Articolul precedent12 indicii care îţi spun din timp că o persoană se va îmbogăţi
Articolul următor:) Citeşte aici primul capitol din cartea poliţistului Marian Godina, „Flash-uri din sens opus”
Autor al cărţii „Drum printre ani – Istoria echipei de fotbal Gloria Buzău 1971 – 2011” şi al cărţii "50 de personaje marcante în istoria fotbalului buzoian". În prezent redactor Buzăul Sportiv şi realizator TV Buzău. Realizator TV şi moderator al emisiunilor „Fotbal Total”, „TV Sport”, „Eurofotbal”, „Sport Maxim”, „Arena sportivă” şi „Zona neutră”. Prezentator al emisiunilor „În spatele uşilor de restaurant”, „Tainele pensiunii” şi "Bilet de vacanţă". Realizator al DVD-urilor „Războinicii la Ciuta”, „Meciuri de poveste” şi „Palatul Comunal, simbol al Buzăului”. Peste 200 de evenimente sportive comentate (din fotbal, handbal şi futsal).

Lasă un răspuns