Recent, am fost invitat la un tur al investiţiilor realizate de Compania de Apă în judeţul Buzău (vezi aici). Vremea a fost bună, o zi întreagă am parcurs cam 300 de kilometri între diferite puncte de lucru aflate pe raza judeţului şi mi-a fost justificat preţul exorbitant practicat de către băieţii de la apă. Un fel de excursie cu clasa, doar că de data aceasta colegii de şcoală au fost înlocuiţi cu cei din presă. Ne-au plimbat cu un microbuz de colo de colo, am primit un şandivş, ba chiar şi o sticlă cu apă… nu din cea care curge la robinetele buzoienilor, ci Aqua Carpatica… ca să digerăm mai uşor vrăjelile poveştile ce urmau… ce mai… organizarea excursiei ar face invidios orice domn Trandafir din ţara asta.vizita-compania-de-apa-buzau Practic, logic şi pe alocuri normal, în judeţul/municipiul Buzău în ultimii ani au fost realizate foarte multe investiţii (din bani europeni 😀 ) în infrastructură şi cumva, cheltuielile pentru toate ăstea trebuie amortizate.Asta ar înţelege orice om normal. Vrei calitate, dai un ban în plus. Buba mea e alta. Stau la nici 1 km de buricu` târgului şi-mi curge apă neagră la robinet. Cam 3-4 zile pe săptămână, deci, unde-i calitatea? Cum au ajuns buzoienii să le fie băgat pe gât orice tarif pentru apă, fără a scrânti măcar din dinţi? Pe scurt. România a intrat în UE. Barosanii cică apa nu e bună în Ro, vă dăm noi caşcaval da` tot noi vă stabilim tarifele pentru apă şi canal, ca o condiţie a aderării acceptată de ăia din Bucureşti şi ulterior de micuţii din provincie (consilii judeţene, primării…) Cine a acceptat în Buzău orice tarif pentru apă şi canal? Povestea e lungă şi face parte din ciclu` cu „a fost odată ca niciodată”, iar Călin a scris pe larg despre ea aici. Toate astea mi-au adus aminte de o serie de articole, publicate în urmă cu un an de zile, privitoare la salariile angajaţilor din cadrul Companiei de Apă Buzău, societate unde venitul mediu/căciulă (calculat în urma analizării tuturor documentelor, declaraţii de venit, organigramă, decizii ale Consiliului de Administraţie ale Companiei de Apă afişate pe site-ul propriu) este de 3124 de RON.

Capo di tutti robinieti…

Ionel Tescaru, directorul general al Companiei de Apă Buzău are un venit lunar de 11.000 lei. Şeful de la „apă” ocupă, încă din 2008, prima funcţie în organigram uneia dintre cele mai importante instituţii din Buzău. În urmă cu 3 ani, a avut norocul ca societatea pe care o conduce și care se află sub tutela Primăriei, să obțină o finanțare de 100 de milioane de euro, printr-un proiect european. Meritul atragerii banilor nu îi aparține lui Tescaru, însă de atunci directorul de la Compania de Apă a căpătat o influență majoră în mediul de afaceri.

Economist de profesie, Ionel Tescaru, în vârstă de 57 de ani, a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti. În timp ce populația simplă trebuie să suporte sccumpiri sistematice ale serviciului de apă și de canalizare, directorul general al Companiei de Apă Buzău se bucură lunar de un venit de 11.000 RON, reprezentând salariul său în valoare de 10.578 de lei, plus 725 de lei, pe care îi primeşte în calitate de membru în Consiliul de Administraţie al societăţii pe care o conduce.

Conform declaraţiei de avere, Tescaru are în proprietate două terenuri, unul intravilan cu o suprafaţă de 453 de metri pătraţi şi unul agricol cu o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi. Mai deţine două locuinţe, un apartament şi o casă cu o suprafaţa de 198 de metri pătraţi. Veniturile familiei sunt rotunjite de soție, care are un venit lunar de 2.000 de lei, compus din salariul său ca inspector în cadrul Consiliului Judeţean şi cel de economist al unei societăţi private. Prin poziția sa privilegiată, Ionel Tescaru a devenit un pol de interes pentru oamenii locali de afaceri şi nu numai, în 2011, când Compania de Apă a primit o finanţare de 100 milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reorganizare şi Dezvoltare, în cadrul unui program amplu de reabilitare și modernizare a rețelei de apă și canalizare.
În urmă cu 9 ani, Ionel Tescaru a fost candidatul PNL la Primăria municipiului Buzău, liderii PSD de la accea vreme catalogându-l în afișele electorale drept „caracter, milog, lipitoare”. După alegerile de atunci, cu timpul, Tescaru a devenit un apropiat al PSD, lucru care i-a adus, de altfel și funcția pe care o deține la Compania de Apă Buzău.

Update: la vremea redactării rândurilor de mai sus, dl. Tescaru avea un venit lunar de 11.000 de RON, între timp (maxim 12 luni -> prezent) Călin a scris despre leafa actuală a preşedintelui CA de la apă, puţin peste 17.000 RON lunar. Articolu` lui Călin aici.

Îţi aduci aminte poveştile bunicilor? Carisma lor, privirea blândă, vocea liniştitoare şi haru` de a face din balaur un mic hop…? Toate ăstea le are domnu` Cristea, de altfel un ins bine pregătit pe plan profesional, mereu cu palavrele la el. Doar el îţi poate începe o poveste despre robineţi, conducte, apă şi investiţii… cu „a fost odată ca niciodată” şi te poate adormi în nici 60 de secunde…

Este director adjunct la Compania de Apă din 2008. Funcția îi aduce un venit lunar substanțial. Mai precis, primește 8.000 de lei, pentru responsabilitățile legate de parte tehnică a activității de la unicul furnizor de apă din orașul Buzău. Mai multe detalii despre veniturile lui Dumitru Cristea, în rândurile următoare.

În 2008 a părăsit RAM, când serviciul de apă și canal s-a desprins din Regie. Așadar, Dumitru Cristea ocupă funcția de director adjunct în cadrul Companiei de Apă Buzău SA de 6 ani de zile. Supervizează funcționarea societății din punct de vedere tehnic și managerial, activitate ce îi aduce lunar 8.000 de lei. De-alungul timpului însă, actualul director adjunct al Companiei de Apă, a reușit să agonisească mult mai mult: și-a deschis două conturi în bancă, ce însumează 100.000 de lei. Din declarația de avere mai aflăm că deține un apartament și o casă pe care a ridicat-o pe vremea când era director la Regia Autonomă Municipală Buzău. La bază, Dumitru Cristea este subinginer, calificare pe care a dobândit-o în urma absolvirii Facultății de Hidrotehnică, din cadrul Institutului de Construcții din București. Născut în anul 1951, Dumitru Cristea a mai ocupat funcții importante în societăți precum: IJGCL Buzău, GOSCOM și Regia Autonomă Municipale.

Trăiesc în Buzău şi lucrează la companii ce rulează bani din bugetul local, însă acestea nu sunt motive suficient de puternice pentru ca familia Buscu să nu încaseze, în fiecare lună, peste 12.800 de lei. Maria Bușcu este şefa departamentului „Calitate” la SC Compania de Apă Buzău, muncă pentru care este remunerată lunar cu 6.800 de lei. Mai primește 200 de lei pentru statutul de secretară în cadrul Asociaţiei Române a Apei. Soţul acesteia, Alexandru Bușcu, are o pensie de 3.800 de lei, fiind fost cadru militar, sumă la care se adaugă 2.000 de lei, pentru calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al SC Trans Bus Buzău. Potrivit datelor trecute în declaraţiile de avere, patrimoniul familiei Buscu este alcătuit din trei apartamente, câte unul în Buzău, Bucureşti şi Botoşani, dar şi de un teren cu o suprafaţă de 1.284 de metri pătraţi, în comuna buzoiană Vadu Paşii. Cei doi au un autoturism Hyundai „Santa Fe”, bolid produs în 2007, cotat la 10.000 de euro la mâna a doua. Soții Bușcu mai au conturi de aproape jumătate de miliard, sumă constituită în trei depozite, la aceeaşi unitate bancară. Din declaraţia de avere a lui Alexandru Bușcu mai reiese faptul că apartamentul din Capitală aduce anual 2.534 de euro, din închiriere.

PS Ca să facem economie de impulsuri, articolul reprezintă poziţia oficială a autorului, adică a mea, proprie şi personală, nicidecum a instituţiilor mass-media pe care le reprezint. 

Lasă un răspuns